Definițiile cuvântului dăncilăscian „negaționalism”

Apasă butoanele!

S-ar putea să termini de citit în: 2 minute

Nici n-am apucat bine să ne ștergem lacrimile amare de pe obraji, provocate de tuta supremă când ne-a vorbit despre pruncul său adoptat, că ne-a și readus zâmbetul pe față cu o nouă gafă.

Prezent la Bruxelles cu ocazia ceremoniei dedicate Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, premierul a inventat, în premieră, cuvântul „negaționalism.”

Mai mult decât atât, tanti asta își propune să contribuie la sprijinirea combaterii Holocaustului. Acum, în 2019. Fiindcă trăim într-un univers distopic à la Philip K. Dick, în care evreii încă fac jogging cu Schutzstaffel în spatele lor, de teamă să nu sfârșească în săpunierele Marelui Reich.

Poftiți! Luați și vă bucurați de aceste vorbe de duh ale tutei:

Ce-i acela „negaționalism” ?

Sunt sigur că doamna prim-ministru voia să spună negaționism. Ăsta-i un cuvânt care nu și-a găsit încă nici el loc în dicționarele noastre (dar va avea loc – culmea! – între două cuvinte ale câmpului lexical al Veoricăi Docilă: „negație” și „negândit”), dar despre care se știe că reprezintă comportamentul celor care neagă anumite întâmplări din istorie, precum Holocaustul.

În plus, mai mult pe fondul emoțiilor și mai puțin pe fondul neștiinței, desigur, tanti de la guvern nu mai știa exact care-i treaba cu naziștii ăștia. Adică au cuvântul „socialism” în titlul partidului, erau băgați în aceeași oală cu fasciștii italieni și n-aveau cum să nu fie naționaliști, la cât erau de mândri. Adică, ce dracu?!

Într-un moment de răscruce, toți acești termeni cu „ism” la final s-au combinat în mansarda doamnei Dăncilă, iar când s-au terminat au tot dat naștere cuvântului-catâr negaționalism.

De dragul artei, mi-am permis să sar în ajutorul acestei femei cu iz de mătușă a întregului neam geto-dac și să le explic răuvoitorilor ce dracu-i ăla negaționalism. După vreo cinci minute de prăjeală neuronală, am copt următoarele definiții:

(1) Sentiment de încredere înverșunată și oarbă față de competențele propriului premier;
(2) Crez politic atribuit oamenilor fără cultură politică, bazat pe apărarea exagerată a aspirațiilor partidului de guvernământ;
(3) Tendință de a aprecia ceea ce, în mod normal, nu poate fi apreciat, și de a combate cu tărie opiniile celor care te contrazic cu argumente;
(4) Comportament nihilist sau cel puțin indiferent față de gafele oamenilor din imediata proximitate.

Tu cum ai defini acest cuvânt?


Apasă butoanele!